|
Episodul 35 S-au despartit
„Neata” saluta Sarah vesela, de mana cu Teo. Cei doi s-au asezat la masa langa Blair. „Ce faci, unde-i Sere? Bill? Tom?” „Sere nu s-a intors de aseara, in rest, nu stiu si nu stiu” spuse fata rece. „S-a intamplat ceva, Bli`?” intreba Teo ingrijorat de comportamentul atipic al fetei. „Nu...” „Heei!” „Uite-l si pe al doilea „ nu stiu”” se amuza Sarah. „Mai, mai, ce veselie in dimineata asta.” replica Teo usor ironic. Blair mai ca plangea. Tom era asa fericit... mai ca tipa de bucurie ca a scapat de ea. Nu vroia sa fie o povara. Se abtinu si se ridica de la masa. „Ma scuzati, merg la baie.” spuse Blair gafaind si strecurandu-se pe langa mese. „Stai, vin si eu” sari Sarah si au mers amandoua la baie. Fata si-a dat seama ca Blair vroia sa planga. „Bine, frate, zi, care-i treaba? Ce-i cu zambetu’ asta de idiot pe fata ta?” „M-am despartit de Bli`... de micuta mea...” „Pai, daca suferi asa de tare pot sa stiu cu ce ocazie?” intreba Teo privindu-l taios pe Tom. „Nu mai mergea... pur si simplu nu mai puteam, eram ca.... intr-un fel ma doare mult, dar nu vreau sa se vada asta, viata merge mai departe, nu?” spuse Tom ofatand. „Bai, tu chiar plangi?” intreba Teo socat. „Nu...” spuse Tom printre lacrimi. „Doamne! Frate, io-i dau o bere lu Bli`, prima si singura fata care l-a facut pe Tom Kaulitz sa planga.” incerca Teo sa-l inveleseasca, insa fara rezultat, asa ca se ridica de pe scaun si-l imbratisa puternic. „Gata, o sa treci tu si peste asta, o sa vezi...” ii spuse Teo strangandu-l in brate. „Da... stiu...” „Sau poate pur si simplu o sa va impacati” isi spuse Teo.
*
„Blair! Nu mai plange, gata, o sa treaca!” incerca Sarah s-o linisteasca. „Ai vazut ce fericit era? Parca ar fi scapat de mine!” „Nu o lua asa de personal, Bli`, nu te mai chinui, o sa treaca! Gata...” Blair abia mai putea respira de atata plans, ar fi vrut ca Tom s-o ia in brate, s-o mangaie, s-o sarute... insa asta nu se va mai intampla. „Ne-am despartit, ieri... a fost groaznic, tocmai de revelion!” „Nu, Bli`, gata! Tre` sa-ti gasim unu bun pe aici si de revelion, asta-seara te distrezi, priceput?” Fata dadu din cap, insa nici Sarah nu credea ce spune. O imbratisa pentru ultima oara, fata-si sterse lacrimile si s-au intors la masa cu baietii.
*
„Buna dimineata, iubire!” o trezi el cu un sarut mic. „Bill...” mormai fata, iar el rase si o atinse usor cu ceva rece pe gatul ei gol. „Hm... ce ai acolo?” „Dechide ochii si o sa vezi.” Serena deschise ochii lenes si-l vazu pe Bill imbracat doar in blugi cu un trandafir splendid alb in mana. „Vai, Bill, e superb! Multumesc” spuse fata si-l imbratisa, fara sa-si dea seama ce reactie ar avea Bill la corpul ei dezbracat. „Hm...” scoase Bill destul de incomod, ighitind in sec. Fata incepu sa rada. Lua tricoul lui si si-l trase peste ea. Nu-i venea prea mare, dar nici prea mic. La fix. El doar o privea si o admira. Ea sa aseza din nou langa el, pe cearceaful acoperit de petale uscate. S-au sarutat. Pentru a mia oara. „Iubitule... multumesc pentru noaptea de aseara, mutlumesc pentru ce ai facut pentru mine, a fost superb, romantic, mi-ai aratat ca ma iubesti. Niciodata nu cred ca o sa mai traiesc asta, te iubesc mult!” spuse fata zambindu-i. „Ah... nebuna mea! Nu-mi multumi, vroiam sa te tratez asa cum meriti, eu iti multumesc pentru ca m-ai acceptat asa cum sunt, plin de defecte. Iti multumesc pentru ca esti tu si esti tot de ce am nevoie. Ca femeie, ca om, ca persoana.” Ea se strecura in bratele lui, iar el o stranse la piept. „Bill” intreba fata pe un ton ciudat. „Da, nebuno!” „Cum ma descurc?” Babiatul ramase masca. Clipi socat si alert din ochi. „Sere`, tu tii neaparat sa sar acum pe tine, din nou?” „Nup... avem destul timp in camera de hotel.” Bill era socat. O adora din toate punctele de vedere, era tot de ce avea nevoie. Jucausa, romantica, nebuna, perversa, frumoasa... „Inchide gura ca intra musca.” „Nu sunt muste iarna, ba!” Amandoi au inceput sa rada, iar Bill o stranse mai tare-n brate privindu-i insistent picioarele.’ „Ah... nebuna mea!” „Aaa... da’ chiar, iubire, de ce-mi spun numa’ „nebuna mea”?” intreba fata curioasa. „Pai... „iubite”, „micute”, „frumoase”, „iubiri” is multe, nebuna mea e una” „Zau?” intreba Serena atinsa de vorbele lui, insa pastrand joaca dintre ei „si cine e?” „Hm... sa-ti zic, sa nu-ti zic...” „Bill!” fata incepu sa rada, iar Bill o ridica de mana si o puse in fata oglinzii din incapere, sarutand-o usor pe gat. „Uite-o”. „O vad” spuse fata „si arata ca naiba dimineata! Ce a putut sa-ti placa la ea?” „Taci din gura!” o certa Bill, sarutand-o usor pe buze. „Aaa... apropo, slabanogu’ meu, am o mica nelamurire.” „Care?” intreba Bill razand de „alintul” ei... asa de nebuna pe cum o stia. Se bucura ca se simtea din ce in ce mai confortabil in prezenta lui. „De unde ai facut rost de lemne si de flori?” „Simplu... lemnele erau aici, iar florile... tu crezi ca tin geanta aia enorma dupa mine degeaba?” spuse Bill, aratand spre geanta lui. „Enroma si oribila...” sopti Serena, insa el o auzi. „Ce-ai spus?” „Nimic, nimic” ranji ea „Doamne! Esti nebun! Ai tinut florile in geanta?” „Nu sunt mai nebun ca tine!” Serena il saruta ca destul de multa... pasiune ca el sa poata... reactiona. „Bill, oh God, nu aici! Haide sa dam si noi cheile si sa mergem la micul dejun.” Bill se matai: „vreau sa mai stau aici cu tine!” „Avem muuult timp in camera de hotel.” „Bine, bine, gata.” renunta el destul de usor, afisand o privire de idiot. Serena se duse sa-si ia jacheta. „Em... ehem! Nebuna mea, nu vrei sa ma lasi fara tricou, nu?” „Oh, nu ma deranjeaza sa merg asa!” spuse ea razand „Pe mine da, nu vreau sa vada toata lumea ce e al meu!” Ea zambi siret: „bine...” si isi dadu jos tricoul ramanand goala complet. Bill ramase masca privind-o cum se imbraca. Cand amandoi au fost gata au iesit imbratisati din cabana mai aruncand cu un bugare unul in celalalt.
*
„Localul pentru revelion e genial! Ah... mai cateva ore!” spuse Sarah entuziasmata batand din palme. „Auleu!” Bill si Serena au intrat imbratisati in restaurant, sarutandu-se jucaus si razand. Teo, Sarah, Tom pana si Blair ii priveau socati. „Azi traiesc intr-un univers total paralel?” intreba Teo „Buna dimineata si tie” il ironiza Serena, asezandu-se in stanga lui Blair, iar Bill in dreapta ei. „Daca vreti sa va las unul langa cealalt...” „Nu e nevoie, micuto, stam bine asa” ii spuse Bill pe un ton cald, vazand-o cu ochii rosii, care erau evidenti de aproape. „Nu-i mai spune asa!” sari Tom enervat, lasandu-le celorlati o privire ciudata. „Auziti, voi va simtiti bine?” intreba Serena simtind atmosfera tensionata. „Da... de ce nu?” ranji Sarah. Bill si Serena au mirosit ceva, reactia lui Tom fusese evidenta. Pe de alta parte, Blair zambea fericita mai mult pentru ea. „Da’ ce-i cu voi?” „Noi?” intreba Bill aratand spre el si Serena si luand o muscatura din omleta „suntem impreuna, impreuna.” „Aaa! Am priceput. Adica sunteti mai impreuna decat impreuna.” toti au inceput sa rada cu pofta mai putin Tom care inca avea o privire nervoasa. Se schimbasera rolurile. Acum Blair facea pe fericita, iar el era cel care nu avea chef de nimic. „Da, ne iubim!” spuse Bill prizandu-i mana Serenei peste farfuria lui Blair care tusi simbolic. „Oh, nu pot sa cred! Voi... adica voi ati renuntat la orgoliu!” spuse Teo pe un ton oarecum intepator. „Taci, ma! Eu ma bucur mult pentru voi.” spuse Sarah privindu-i cu multa compaiune. „Si eu, si eu!” incerca si Blair sa se bage in discutie „meritati, mai copii, va iubiti mult. Vezi, Sary’ ti-am zis eu?” „Da, ma, ai avut dreptate! La naiba...” Au inceput sa rada, iar Bill si Serena isi aruncau priviri tandre. „Bine.... pai daca au terminat de manacat si Bill cu Sere` atunci mergem sa ne pregatim? Eu nu as mai iesi pana deseara.” incerca Sarah sa-i miste din loc. „Cine mai iese? Vreau sa fiu frumoasa deseara.” spuse Serena clipind jucaus din ochi. „Tu esti frumoasa oricum, nebuna mea!” „Awww” Tom era singurul care nu participa deloc la discutie. Cei sase s-au ridicat de la masa si au mers spre camerele lor, Serena o trase repede de mana pe Blair pana in terasa camerei. Puse ceai in doua cani si se aseza la masuta. „Te ascult.” „Ce?” „Cum adica „ce”? Care-i faza? Ce s-a intamplat?” „M-am despartit de Tom... a fost greu si aiurea. A iesit cu plans, nervi, cearta si tot tacamul...” „Pai, Bli`, atunci cand iubesti nici nu poti sa te certi altfel, dar sigur „despartire” e mai mult metaforic, sunt sigura ca nu e nimic ce nu se poate rezolva.” „Sere`... asa m-am gandit si eu inainte, insa... noi nu ne mai intelegeam de vreo o luna-doua. Deci...” „Da, Bli`, dar nu traiati cu gandul ca nu mai sunteti impreuna. E altceva. Eu cred ca se va rezolva. Asta s-a intamplat dupa ce am plecat eu?” „Da...” „Bil`, sincer, eu cred ca va iubiti mult. El a facut multe pentru tine si a fost si primul. Sigur o sa va impacati.” „Sere`... nu-mi mai da sperante. Gata. S-a terminat” Blair a inceput sa lacrimeze usor. Serena reliza ca fata avea dreptate. Mai bine tacea. S-a apropiat de ea si a luat-o in brate. Detesta situatiile astea. Bineinteles ca in orice circumstanta le-ar fi aparat pe fete, iar Blair a fost prima din SRS cu care a vorbit, insa si la baieti tinea enorm. Tot prietenii ei erau si nu prea stia ce sa faca. Daca era ceva mai grav ar fi fost mereu de parte lui Bli`, dar in situatia asta, pentru a evita certuri, mai bine ramanea neutra. Nu suporta s-o vada pe Blair suferind, dar nici pe Tom nu-i placea. El a fost primul dintre baieti de care s-a apropiat enorm. Erau prieteni foarte, foarte buni, dar Blair... Blair era... Pe de alta parte, o intelegea si pe ea, dar si pe el in aceelasi timp. Cat ura certurile astea! „Ah, apropo de plecarea ta. Ce s-a intamplat totusi cu Bill?” „Ah, is atea de povestit....” Serena incepu sa-i spuna tot cu lux de amanunte , inclusiv noaptea petrecuta in cabana. „Si sper ca nu te superi daca o sa stau de maine in camera cu Bill.” „Nu, logic ca nu. Cat ma bucur pentru voi!” „Sunt cu adevarat fericita.” spuse Serena visatoare. In acel moment se auzira batai in usa. Era Sarah care venise cu tot arsenalul de make-up pentru noaptea de Revelion. Spre disperarea Serenei, a trebuit sa ia povestea de la inceput si pentru Sarah.
|
|