|
|
Monica ce visatoare esti.  Uitati nextul triplu ca m-a frecat Flavia la cap ca altfel.:-L Multumesc mult de comentarii si scuzati intarzierea.:">
Episodul 9. Anette: „Inteleg.Si eu simt la fel.Si cred ca ar trebui intr-adevar sa asteptam sa vedem cum ies testele.Nu se stie niciodata ce mai poate spune David.”El aproba, cltindu-si capul.”Acum haide, fa-ti bagajele ! Plecam in Germania peste cateva ore !”Il indemn cu ceva mai multa fericire in voce.El se ridica alene de pe pat, scotocind in sifoniere pentru a-si impacheta toate lucrurile ce le imprastiase pe parcursul sederii la hotel.Le trantea rand pe rand in pat, iar apoi le impatuream impreuna.Vorbeam despre niste subiecte cu totul banale, dar orice era mai bun, decat linistea.Tom intra precum un uragan in camera, trantindu-se in varful patului. Tom: „Hei ! David spune sa va grabiti, altfel o sa pierdem avionul.”Bill isi da ochii peste pat, si parca intr-un mod intentionat, incepu sa se miste din ce in ce mai incet.”Apropo, am vorbit cu Monica.”Il priveam miratam, curioasa, pentru un om care tocmai a vorbit cu o persoana ce l-a mintit in halul in care a facut-o Monica, Tom era destul de calm.”Nu i-am spus nimic despre ce am aflat in legatura cu povestea cu fratii, am vorbit lucruri normale, dar imediat ce ajungem in Germania, va trebui sa-mi dea niste explicatii.” Anette: „Cum poti fi atat de calm?”Il intreb nedumerita, eu fierbeam pe dinauntru numai cand ii auzeam numele, iar el... Tom: „Am invatat ca nu trebuie sa trag concluzii pripite.Mai intai o sa ascult si varianta ei.Poate nici ea nu stia, si a fost inca o minciuna de a lui David, doar pentru a mai trage pe cineva in jos, o data cu el.”Am terminat de impachetat, si am plecat cu totii spre aeroport.Cand am iesit din hotel, briza aceea dura ne izbi chipurile, facandu-ne sa ne lasam capetele in jos, involuntar.Pe tot parcursul drumului, nimeni nu a indraznit sa scoata vreun cuvant, pentru a rupe linistea ce se instalase la bordul avionului. Tom: „Casa, dulce casa !”Exclama Tom imediat ce avionul ateriza pe pamant german.La iesirea din aeroport, ne astepta cu zambetul pe buze, Monica.Imediat ce ne-a vazut, alerga spre noi, sarind la gatul lui Tom, imbratisandu-l cu putere.Tom ezita la inceput, dar mai apoi ii cuprinse talia, pentru a nu da de banuit. Monica: „Nic nu stii cat mi-ai lipsit.”El ii zambi, in semn de sentiment reciproc.Juca al naibii de bine.Totusi ceva era ciudat.Chiar daca il imbratisa pe Tom, privirea ei era atintita asupra brunetului.Lucru ce m-a facut sa-mi dau seama de un lucru.Desii stiam asta, am tinut-o pentru mine, nu aveam cum sa-i spun cuiva, pentru ca as fi dat de banuit, si totul se ducea pe apa sambetei. Ajunsi in fata casei gemenilor, Monica descuie primindu-ne cu caldura in apartament.Totul era exact asa cum il lasasem.Cu exceptia florilor ce le pusesem intr-o vaza atunci cand am plecat, acum probabil erau in cel mai apropiat cos de gunoi.Imi las geamantanul la usa, pentru ca pe seara urma sa ma duc la mine acasa.Ne indreptam cu totii spre sufragerie, pentru a-i povestii Monicai toate aventurile prin care am trecut.Excluzand, evident, prin ce a trecut Tom.Dupa o mie si una de ocolisuri, ajungem in sfarsit la partea cu fratii. Bill: „Si nu o sa-ti vina sa crezi ce am aflat!”Incerca Bill sa para cat mai credibil.”Se pare ca Anette, Tom si cu mine, nu suntem frati de fapt.Acum eu cu Anette, vom putea fi impreuna, fara a mai avea vreun obstacol in fata noastra.Nu-i asa ca e super?”Monica ne privea furioasa.Se ridica de pe scaun si incepe sa se plimbe agitata dintr-o parte in alta a camerei, pana intr-un moment cand se opri si se apropie periculos de Bill.
|
|