|
|
}{TaM-Tam}{ Bun venit la fic>: D<, ma bucur ca iti place si sper ca o sa-l citesti pana la sfarsit
Alexia ce le ai cu ghicitu' :O:O.....eh, mai multe detalii o sa aflati in fic, la cap. 2 s-ar putea si nu mai e mult pana ajung acolo..si ca sa te lamureshti cum a dat politia de Bill, o sa afli in episodul acesta
Ep. 4
Hm, foarte ciudat…Mă ridic din pat, Bill se mişca prin camera nervos, privind des poza care se afla pe noptiera de lângă pat. Mă întreb oare ce îl tulbura atât de tare, încât nu putea sa stea locului, se plimba din stânga-dreapta, dreapta-stânga, stânga-dreapta. Cred ca ameţeam in locul lui, iar in camera era linişte. Nu am mai suportat tensiunea si tăcerea care se afla intre noi, aşa ca mă aşezasem comod pe un fotoliu lângă fereastra, si am început sa vorbesc cu el.
Matt: Deci, Bill? As vrea sa te întreb câteva chestii, daca ai vrea, amice…
Se opri din umblat, se întoarse cu fata spre mine, privindu-mă cu ochii aceia mari cat cepele si negri si îmi răspunse după câteva clipe: ’’Da, desigur, orice…amice’’. Aceea afirmaţie nu mi se părea tocmai in regula, o spusese pe un ton rece si suspect, dar nu prea am dat atenţie, ceea ce a fost o imensa greşeala.
Matt: Sa o luam cu începutul… Ehm, cum a reuşit sa dea politia de tine? Sper ca nu ai făcut din nou vreo boacăna..
Bill: Ah, nu, nu, mi-am invatat lecţia, pai, poliţistul mi-a explicat ca m-a găsit in lista de apeluri din mobilul tău, mi-a spus tot ce se întâmplase cu tine, m-au întrebat daca era in regula daca te-ar duce la mine acasă, si eu le-am zis ca pot, le-am dat adresa mea, si aşa ai ajuns aici.
Explicaţia mi se părea cam bizara, dar o luam ca atare. Mi-am dus privirea spre geam, observam oraşul New York noaptea. Mii de luminiţe aprinse, maşinile mergeau cu viteza pe străzi, mereu un oraş in care liniştea nu exista.
Matt: Se pare ca te uiţi foarte des la poza cu fratele tău de pe noptiera..
Bill: Eu? Eu nu mă uit la poza…
Matt: Iţi este dor de el, nu-i aşa?
Bill: Nu…* isi trase aer in piept, oftase si continua*… nu îmi este dor de un tradator…
Matt: Tradator? Mie mi se părea un băiat de gaşca, mereu glumeţ, vesel, vorbea tot timpul…
Bill: Tocmai asta mă enerva cel mai mult la el. Vorbea tot timpul, multe ii mai scăpa din gura aia sclifosita si murdara…
Opa, se părea ca atmosfera se cam încingea, îmi ridic sprânceana, eram surprins de cuvintele lui. Bill începea sa transpire, se aşeza pe pat, ochii ii erau atintiti pe poza înrămata, in care se afla un tanar blond, cu ochii exact ca ai lui, zâmbetul pe buze ca întotdeauna…
Matt: Bill, dar de ce eşti atât de crud cu el?
Bill: Deoarece merita!* ridica tonul la mine*
si o mica surpriza o sa fie nextul urmator...:>
|
|
adica asa am yo o banuiala poate nu e ca mine
