 angel_4_bill๋°Great Member°Din: LaBiRiNtUl RoZeLoR
Postari: 392
|
|
gata, mey, o sa va pun un next shi la asta, chiar dak am doar nush cate commuri 
deci...
partea 2
zilele urmatoare , telefonul suna fara intrerupere.
obosita de atatea insistente din partea lui bill , danielle sfarsi prin a-si instala un robot.
de atunci o perioada a fost linistita, dupa care incepura sa soseasca cosuri cu flori, unele mai frumoase ca altele. bill le trimitea direct la spitalul vecin, de unde erau trimise daniellei. dar dupa o vreme a renuntat si la aceasta stralucita idee. inceta sa o mai necajeasca.
danielle astepta ca el sa dea un semn de viata. nu era el omul care sa renunte.... spre marea ei mirare , era langa aundra , pe palier, cand le-a deschis usa sambata urmatoare.
-nu va nelinistiti , domnisoara smith, spuse el vazand-o uimita si retinuta. nu raman. vin numai sa pun la punct unele detalii despre care am uitat sa va vorbesc.
danielle nu se lasa pacalita, dar in fata privirii insistente a aundrei, trebuia sa-l lase sa intre.
-poti sa te duci sa te schimbi, aundra, sugera bill. in cinci minure am terminat.
-o sa ma schimb dupa ce pleci, replica actrita.
-domnisoara smith nu are timp de pierdut , spuse el autoritar.
numai resentimente, actrita se intoarse spre danielle, cu ochii stralucind de furie.
-unde ma pot schimba?
danielle incrunta din sprancene.
-tinuta dumneavoastra este perfe....
-trebuie sa port o rochie din piesa, i-o taie scurt aundra.
-oh! pai, in acest caz aveti atelierul meu, sau camera mea, adauga ea, vizibil iritata.
actrita o alese pe cea din urma, asa cum presimtea si danielle. ramase singura cu bill.
-doriti sa-mi vorbiti ? intreba ea cu raceala.
el o fixa destul de insistent cu privirea.
-este exact o saptamana de cand incerc, si stii foarte bine, spuse el cu o nuanta de tristete in voce.
-credeam ca sunt detalii privitoare la contractul nostru, spuse ea distant.
-defapt, chiar sunt, tom mi-a spus ca sunteti inflexibila, privind pretul unui portret.
danielle aproba.
-exact.
bill o examina plin de curiozitate.
-nu am mai intalnit pana acum pe cineva care sa refuze bani, comenta el.
-chiar asa ? spuse danielle pe un ton usturator.
propria ei atitudine , in trecut , nu-l ajutase sa-si faca o alta parere, gandi ea putin trista.
-da, confirma el.
-atunci trebuie sa apreciati schimbarea, nu-i asa?
-ar trebui mai intai sa-i inteleg motivul.
ochii tinerei se intuncecara si se transformara in doua smaralde de un verde foarte inchis.
-imi cunosc valoarea, si nu voi accepta decat ceea ce merit, nimic in plus.
-chiar daca vi-se ofera? insista el mirat.
-exact, banii nu inseamna totul, sunt uimita ca inca nu o stiti.
-inca nu? repeta el banuitor.
danielle ridica din umeri.
-toata viata ati cunoscut bogatia, totusi,nu ati fost deloc fericit...
-ce stii tu? intreba el pe un ton glaciar.
-stiu sa citesc, si uneori asta ajunge.
-ce ai aflat despre mine? o intreba el curios.
-casatoria a fost un esec, si nu va ganditi sa mai repetati experienta...
-iata cea mai mare fericire, in ochii tai! in acest caz , de ce nu esti casatorita?
in mod sigur incerca sa suceasca cutitul in rana. danielle se intoarse.
-barbatul pe care il IUBEAM nu mi-a propus sa ma casatoresc cu el. spuse danielle cu o nota de tristete in voce.
-este vorba de insotitorul de seara trecuta?
-nu!
el nu stia ca ea fusese cu parintii.
-deci trebuie sa lupt impotriva unei fantome din trecut, inafara prietenului actual? constata el.
-am uitat aceasta dragoste prosteasca cu mult timp in urma, acum, inima mea nu mai poate iubi, am doar preteni.
bill isi incorda sprancenele.
-din ce motive refuzi invitatiile mele? nu inteleg.
-nici nu trebuie sa intelegeti, aveti deaja o amnata, ii aminti ea, nu fara dispret. nu va ajunge? pareti totusi pe gustul ei , il ironiza ea.
bill stranse pumnii.
-te doresc! spuse brusc, cu o stralucire in ochii lui sumbrii.
-atat, si nimic mai mult, e doar o atractie fizica...
-oare? o apuca de brat, si o trase spre el.
-poate ca nu!
chipul lui bill fu deformat de o urma de furie.
-ce ceri de la mine?o intreba el brusc.
ea il privi cu raceala.
-nu sunt de vanzare, daca la asta va referiti.
-fiecare isi are pretul sau.
-chiar si dumneavoastra?
bill ramase uimit.
-nu, spuse el, dar cu femeile e altceva.
-adevarat? reusi sa-si pastreze calmul, dar ardea de indignare. atunci poate ca nu frecventati decat un gen special...probabli cel care va convine, trase ea concluzia pe un ton glaciar.
-as putea sa-ti ruinez cariera int-o clipa, spuse el furios.
danielle ridica din umeri.
-acesta este santaj , domnule kaulitz, replica ea. si nu ma impresioneaza...
-pe scut, esti o femeie independenta, si intentionezi sa ramai asa, insista bill.
-daca doriti, incuviinta ea, sunt pur si simplu eu insami.
bill suspina adanc.
-dar eu te doresc! exclama el brusc. ce-mi sugerezi?
-un dus rece.
-afurisit-o....
3 commuri
30/144
_______________________________________
PeNtRu Ca ViAtA nU iNsEaMnA CaStIg
pEnTrU cA vIsElE nU sE sTiNg
PeNtRu Ca EsTi ToT cE iMi DoReSc
Si PeNtRu Ca TE IUBESC
|
|
