|
|
Episodul 14
Presimt
Zilele treceau repede, insa Blair nu dadea niciun semn de viata, nici ea nici rapitorii. Toti se gandeau la ce poate fi mai rau, chiar Bill si Teo renuntasera la orgoliu si faceau toate cele posibile ca fata sa fie gasita la timp. Copii s-au gandit chiar sa ofere bani politistilor pentru a face treaba mai „interesata”, s-a rezolvat, insa fara nicun rezultat, Blair nu era de gasit! Lucru care-i aducea pe toti mai ales pe sotii Hogdes in pragul disperarii. Au trecut cinci zile, in care Tom, Serena si Sarah plangeau in fiecare noapte, in care toti speram in fiecare clipa si sareau in sus cand orice telfonm suna, aflase deja tot liceul. In timp ce unii erau socati, altii nu credeau. Directorul se stradiuia si el din rasputeri, insa era intiul, nu depindea de ei. Lucru care-i durea cel mai mult, ca erau neputinciosi, nu aveau ce sa faca, nici banii, nici fizicul, nici vestitele pile nu ajutau la nimic, se puteau duce toate dracului.
Fiecare secunda in care Balir nu era de gasit in ciuda cautariilor lor era o tortura, care-i sfasia pe diauntru. Fiecare clipa ii putea fi fatala, si totusi au trecut cinci zile infernale de cand fusese declarata oficial disparuta. Cand se gandeau cat de mult au trecut, plangeau fara sa-si dea seama, Serena era terminata, de scoala, ore nici nu se pune porblema.
„Tom!” exclama Teo.
„Da?” raspunse el fara nicun fel de vlaga.
„E deja zece si jumatate, si tu stai tot pe banca asta, mai da-o incolo de gradina, du-te sa dormi, maine e o noua zi.”
”Exact, Teo, e o noua zi in care nu stiu nimic de micuta mea, sunt al dracului apoape sase zile in care Balir nu a dat semn de viata, ar putea fi oriunde… oriunde!”
„Tom… si asa daca stai aici nu o sa faci nimic, mai bine incerci sa dormi”
Tom nu mai spuse nimic, pur si simplu se ridica de pa banca si-o lua in fata lui Teo pana ce ajunsera amandoi in camera, in timpul asta Bill si Teo l-au cam insotit peste tot pe Tom, de ce? Probabil de tema...
Cand Tom a intrat in camera, Bill dormea deja adanc, cateodata, in ultima perioada Tom se mai cocota in patul lui Bill si dormeau amandoi ca atunci cand erau mici si pierdeau jucaria lor, sau cand parintii lor erau plecati, sau era frig…sau… sufereau.
Tom il privi, decise ca sa nu-l deranjeze, se tranti in patul lui, isi dadu cu usurinta pantalonii jos apoi s-a pus in pat, pe spate.
Teo, vazand ca Tom era asa pregatit sa doarma, se schimba si stinse lumina
„Noapte buna!”
Tom tacu.
Stia ca nu poate dormi, stia ca Balir e la o aruncatura de bat, avea…simtea ceva…
*
Serena se inoarse pe partea celalta. Cu siguranta ca va dormi nici in noapte asta, asa o tine de vreo trei- patru zile. Se ridica discret in fund si-o deslusi in intunericul camerei pe patul vis-avi de ea pe Sarah neclinita. Se vedea ca dormea dusa. Saracuta! Era asa obosita… Isi indrepta privirea somnoroasa spre patul lui Balir, era un coclos care parea un corp de om ce se vede in intuneric, Serena tresari, si inima ii batu cu o viteza care risca sa-i provoace un infart. Se ridica si incepu sa pipaie patul cu speranta, insa realiza ca era doar dorinta ei ca Balir sa fie acolo, sa doarma cu ele… in locul piapit de era, erau doar pernele aranrate aiurea.
Chiar si cu speranta spulberata, Serena nu se intrista, ceva bine se va intampla in noapte aia.
Poc! Serena tresarii si vroia sa tipe, insa atunci:
„Shhh! Sunt Tom, nu tipa!” spuse baiatul punandu-i un deget peste buze.
„Ah, era sa fac un infart, boule!” ii spuse prieteneste Serena
Tom rase: „nu poti dormi, ai?”
Serena nu raspunse, se uita inspre o directie neclara
„Sere`, iti garntez ca in noaptea asta o s-o gasim, o simt!”
„T-tom..” spuse Serena socata
„Vi cu mine? Am de gand s-o caut!”
„Stai sa ma imbrac!” spuse Serena zambind fericita, era clar ceva bun o sa se intample, amandoi presimteau asta.
„Oh, uita, esti mai sexy si cool asa!” spuse Tom tragand-o de mana spre iesirea din camera.
„Stia mai, cum sa merg asa?” intreba Serena socata
„De parca ar conta!” i-o taia Tom.
„Unde mergem?” intreba Serena vazand ceva in mana lui Tom.
„Sa luam masina mea”
„Bun raspuns” isi spuse Serena.
Dupa alergatura prin tot liceul, cei doi s-au urcat in jeepul auriu al lui Tom. Serena isi trase centura, la fel ca si Tom care porni incet, iesind din parcarea privata a liceului pe sosea.
„Trei curiozitati.” spuse Serena amuzata, „unu, cum ai reusit sa intrii in camera mea?”
„Asta e micul meu secret” ranji Tom.
Amandoi au inceput sa rada.
„Doi, cum ne intoarcem la liceu fara sa vada ca lipsim.”
„Da-i dracu! Chiar iti pasa?”
Serena si Tom au inceput sa rada din nou, de mult n-au mai fost asa bine dispusi. Sereana si Tom s-au apropiat enorm in zilele in care a lipsit Blair, ca prieteni, evident, Serena avea o parere buna despre el, la fel si Tom, asta i-a facut sa se apopie mult ca amici.
„Trei…” spuse nesigura Serena, cand Tom intra intr-o depasire, cat pe ace’ sa loveasca o masina ce venea de pe contra sens.
„Stii sa conduci?!” tipa Serena.
„D-daa!” raspunse Tom, puand la loc pe banda lui masina, bineinteles ca primi injuraturi din partea BMWului negru, insa cei doi radeau din nou.
„Aaa da! Si unde mergem?”
„Hei asta e deja a patra”
„Nu pe bune acum!” spuse Serena razand
„Ma crezi daca-ti zic ceva?”
„Ce?”
„Habar nu am!”
Desi se aflau intr-o situatie al naibii de penibila Serena nu se putu abtine sa rada din nou, ceva se va intampla!
Sunt ca dr*cu inr-a 8a... chiul crucial. Va multumesc pt rabdare!
|
|
) 
