|
|
Episodul 16
E bine!
A deschis usa incet, fara a face pic de zgomot. Serena il stranse puternic de mana, Tom avansa cu tema si dintr-o data simti cum piciorul ii aluneca si se izbeste puternic cu fundul de pamant, facand-o pe Serena sa scoata un mic tipat. Noroc ca fata-l tinea de mana pentru ca Tom nu se lovi decat la posterior si nu mai grav.
„Au!” se vaita acesta incet managindu-si… spatele.
„Ce dracu!” exclama Serena in soapta.
„Nu-s chiar asa impiedicat, Sere! Aci’-s scari!” spuse Tom mai tare
„Shh!”
Tom se ridica, se scutura si avansa incet, cu grija pe scarile cam nesigure ce duceau spre mult intuneric, era imposibil de deslusit ce se afla la captul scarilor. Tom si Serena coborara si ultima scara, inima batea riscand sa le iasa din piept, erau speriati, dar nu in sensul rau… nu-si explicau de ce. Tom se izbi din nou de o usa.
„Fi-a’ dracului!” se enerva el.
„Shhh!” il certa Serena
Tom se impinse incet in usa, fara ca sa apese clenta, constatand ca era inchisa.
„O s-o sparg! Ce-o fi, o fi!”
Tom se duse mult in spate si se pregatea sa-si ia avant, insa in acel moment Serena apasa cleanta.
„Ho! James Bond, usa e deschisa!” il lua Serena peste picior
Tom s-a oprit cu greu din viteza.
Serena inca avea mana pe usa, Tom gafia, erau asa speriati incat nici sa respire nu mai puteau. Tom puse mana peste mana Serenei pe cleanta si au impins incet amandoi. Primul lucru care l-au obervat:
„Blaaaair!” tipara amandoi.
Fata avea ochii rosii, plangea si mormaia ceva, era intr-un colt al unei incaperi luminate de un bec atarnat de tavan cu peretii murdari, fata statea intinsa pe jos, cu mainile si picioarele legate, inclusiv la gura.
Serena alerga la ea si o imbratisa asa cum putu, Tom o imbratisa de celalta parte sarutand-o pe obraz, apoi pe frunte.
„Blair” sopti Tom strangad-o.
„Hai dracului de aici!” spuse Serena linistidu-se.
Cei doi si-au dat seama ca nu aveau timp s-o dezlege, Tom o lua in brate si Serena o lua inainte, cei doi au urcat destul de greu scarile, Tom avea mare grija la Blair care plangea, speriata, cuibarita la pieptul lui, inca legata.
Serena se uita dupa usa din colt si a vazut drum liber, toti trei plangeau de fericire, au fugit repede spre poarta metalica, Serena o impinse cu multa greutate. Erau bine! Tom a deschis maisna si a pus-o pe Blair pe bancheta din spate, uracand langa ea, Serena spre surprinderea lor s-a urcat la volan si a calcat accelaratia, fara sa-si puna centura.
„Serena!” excalama Tom care-o tinea pe Balir care se vedea din gesturi cat e de fericita.
„Taci!”
„Macar schimba viteza”
Serena ajunse la captul strazii si intra pe strada principala ce duce spre liceu, toti au rasuflat usurati, erau in siguranta acum. Serena incepu sa merga mai usor. Blair facea semne catre Tom.
„Ce-i, micuta mea?” intrba el
„Tom… dezleag-o!” rase Serena
„Aaaa!”
Blair se intoarse si-i oferi mainile, Tom se chinui sa desfaca nodul, insa nu a reusit din cauza sforii prea groase.
„Sere` vezi ca am o bricheta in fata”
Serena cauta cu privirea, insa atenta la drum.
„Asta?” gasi ea ceea ce cautau.
„Da”
Tom i-o lua din mana si o apropie de nodul gros, cu grija fata de maninile lui Blair. Arzand-o un pic, sfoara s-a desfacut singura. Apoi Tom facu aceelasi lucru cu sfoara de la picioare. Apoi tandru si incet ii dezlipi plasturele de la gura.
„A-a-a…” incerca Blair sa spuna ceva, insa Tom o acoperi cu un sarut printre lacrimi.
Cei doi s-au imbratisat.
„Balir ne-ai ingrozit!” spuse Serena din fata.
Blair gafia: „e-eu…n-nu…”
„Ti-au facut ceva?”
„N-nu…nim..ic”
Amandoi au rasuflat usurati: „deci? Cum s-a intamplat?” intreba Tom.
„Cand… m-au prins pe strada, c-cred ca au vazut uniforma… m-au prins si… m-au lovit, nu-mi mai amintesc mare lucru. Eram si sunt f-foarte speriata…”
„E bine acum” spuse Tom strangand-o la piept. El si Serena gafaiau de fericire.
„Blair… nici nu vrei sa stii prin ce-am trecut…”
„Gata!” o intrerupse Tom pe Serena „a fost un cosmar, a trecut.”
Dupa cateva minute in care Tom o tinea la pieptul lui si-o mangia, Blair a adormit.
„Maine anuntam politia, dar din cate vad… a fost pentru bani” sopti Tom
„Aha, oricum…Tom!”
„Da, Sere`” spuse el razand de fericire
„E… langa noi,e…bine!”
|
|
