|
|
Scuuuze!
Dar sunt foarte prinsa in ultimele zile.Scuze din nou.:*
Mai sunt 2 episoade din al treilea capitol.
Episodul 10.
Se apropie de mine, prinzandu-mi mana, si luandu-ma in camera lui.Acolo unde s-au intamplat atatea, acolo unde ne-am apropiat atat de mult.
Bill: "Si acum, totul o sa fie ca intre un frate si o sora."Imi spune aproape indiferent, asezadu-se pe pat cu mainile incrucisate.Adica pentru el totul trecuse?A fost doar o noapte cu banala reporterita?Acum ii era usor sa zica, "suntem doar frate si sora".De ce sa vada ca imi pare rau?De ce as reactiona altfel?O sa-i fac jocul.
Anette: "Se pare ca da.Si...daca nu am fi aflat asta, totul s-ar fi terminat dupa seara trecuta nu?Ai vrut doar sa te culci cu mine si atat."Ahh, fraiera de mine.Am zis ca ma abtin dar nu am putut.Cine ar fi in stare?Desi pana in momentul acela, ezitase sa se uite la mine, acum ma privea uimit.
Bill: "Tu asta crezi?Ca nu am vrut decat sa ma culc cu tine?"Tot pe mine ma intreba?Nu il cunosteam deloc, desii incercam sa ma mint, spunandu-mi ca stiu cine e cu adevarat, ca pot sa am incredere in el, adevarul crud, era ca nu, nu stiam nimic despre el.Dau din cap, fiind incapabila de a mai spune vreun cuvant. "Daca tu asa crezi, asa o fi."Continua el cu un calm de-a dreptul exasperant, ridicandu-se de pe pat, apoi cautand ceva intr-o pereche de pantaloni aruncata pe pat.Scoate un pachet de tigari si o bricheta.O aprinde apoi se duce la geam.Nu suportam sa-l vad fumanand!Se distrugea fara sa-si dea seama, iar eu ce mai puteam sa fac?Devenisem surioara mai mica, si poate rasfatata casei.
Anette: "Stii ca nu-mi place sa fumezi, te distrugi, si nu vreau asta.Putem sa ne intelegem, chiar daca suntem niste simplii, frati."Acum trebuia sa rupem relatia ce se formase intre noi, revenind doar la niste prieteni foarte buni.Dar ce tot spuneam acolo?Ce relatie, nu era nici o relatie, a fost doar o simpla noapte, in care m-am pierdut si din nou am facut ce nu trebuia.Ies din camera vazand ca nu ma ia in seama, ducandu-ma in sufragerie, trandindu-ma pe fotoliu cu picioarele la piept.Tom vine langa mine, punandu-mi capul pe pieptul lui, si mangaindu-ma pe par, Monica se aseaza si ea in genunchi in fata mea, luandu-mi mana intr-a ei.
Monica: "Ce ati vorbit?"
Anette: "Nimic."Ii raspund destul de rece, nu mai aveam chef de nimic, si era Craciunul, ce bucurie pe noi.Mama, adica Simone, ne privea nedumerita, ea nu avea de unde sa stie ca eu il iubeam pe Bill.Plus ca nici eu nu eram foarte lamurita.Tom mi-a spus ca nu a reactionat foarte frumos cand a auzit, adica i-a parut rau, iar acum, imi spune pur si simplu "a fost doar o noapte".Era ceva aiurea.Stateam pe fotoliu, privind parca prin Monica, ma gandeam la noaptea ce tocmai se terminase, cat de bine ne simtisem, si cat de bine credeam ca aveam sa ne intelegem.Atingerile, saruturile, vorbele, totul era perfect, pana cand a trebuit sa vina mama, si totul sa se spulbere, printr-o bataie din palme, totul s-a dus.Iese si el din camera, venind in sufragerie, mirosea de la 3 m a tigari.
Bill: "Ce peisaj frumos!Fratele grijuliu, isi ocroteste sora mai mica."Ironiza el, vazand ca Tom ma tinea in brate."Dar cum de doar doi membrii din familie incearca sa o linisteasca?Mama?David?Sau mai bine sa iti zic, tata vitreg?Voi nu aveti grija de fata voastra?Mama, ar trebui sa recuperezi timpul pierdut, alaturi de sora pe care nu am stiu niciodata ca o am!"Totul suna a repros, sau poate asa a si vrut sa iasa.Pe fata lui Simone se putea citii regretul, isi lasa privirea in jos, stia ca Bill are dreptate, chiar daca niciodata nu ar fi trebuit sa spuna asa ceva.Ma ridic de pe fotoliu, ducandu-ma langa ea.Desii inca nu o puteam accepta ca mama, nu imi convenea sa vad cum Bill o batjocoreste.
Anette: "Ar trebui sa fi stiut pana acum cum se vorbeste cu o mama.Pana sa ajungi marele star cine crezi ca a stat dupa tine sa-ti aduca mancarea la pat, sau sa te ajute cand esti bolnav?Atat de repede uiti?Dar defapt la ce sa ma astept, poate ca asa e sa fii cunoscut, uneori ajungi sa uiti de unde ai plecat, si gandeste de doua ori inainte sa-i reprosezi ceva, cuiva.Zi mersi ca tu ai avut cui sa-i spui mama!"Simone ma imbratiseaza, si desii imi spuse-se ca era mai bine sa tac, sa nu ma cert cu el, eu ma simteam mai bine ca am facut-o, practic m-am eliberat, si i-am reprosat si eu lui, asa cum el a facut cu mama.
Simone si cu David au pregatit masa, lasandu-ne pe mine, pe Monica si pe Tom, sa punem cadourile sub brad.Toti aveam o multime.Scriam etichete, apoi le amestecam pentru a nu stii de la cine e, pana in momentul in care aveam sa le deschidem.Masa e servita si ce-i drept, Simone chiar gatea extraordinar.Tom era nerabdator sa deschida caodurile, era precum un copil mic.El avea sa se uite pe fiecare eticheta, si sa ne cheme atunci cand citea numele fiecareia.Eram toti adunati in sufragerie, stand pe jos, iar Tom, ca un adevarat Mos Craciun, statea in fata noastra, deschizand pliculetele.
Tom: "Ohoo, si inca unul pentru Anette!" Striga el, si ma duc sa il deschid.
|
|
.ce tare acum e si
