|
|
Multumesc Flavia, am scapat acum si de teza la matematica, voi incerca sa pun cate nexturi pot pana marti.Multumesc si voua, fetelor de comentarii.
Aici e nextul vostru.
Episodul 3.
Tom: "N...nu pot!Nu pot sa-i zic asta, nu, n-as suporta sa...nu pot!"Ma privea precum un psihopat, ce nu putea?Sa ii zica frumos ca nu?De ce nu vrea?De ce trebuie sa ma induca mereu in eroare?Prea multe intrebari, la care nu gasesc nici un raspuns.Se ridica de pe canapea, si iese fugind din casa, lasand usa deschisa.Ies si strig dupa el, dar fara succes, deja nu il mai puteam vedea.
Monica: "Anette!Ce e cu Tom?De ce a plecat?Ce i-ai zis?"Ma innebunea!Pe langa reactia lui Tom, imi mai ramanea interogatoriul Monicai, apoi interviul ala plictisitor.Deci oficial, era cea mai grea zi din viata mea.Ma duc in bucatarie si urmez exemplul Monicai, facandu-mi un ceai, in speranta de a ma calma, ma asez pe un scaun si savurez, parca, ceaiul numai din aburul ce iesea din ceasca.Dupa ce iau doua guri, ma calmez cat de cat, dar eram speriata, mi-era frica de ce vroia Tom sa faca, plecase atat de speriat.
Anette: "Aaa...a plecat.Nu pot sa zic multe, trebuie sa il gasesc, dar nu am nici o idee cum, unde sa-l caut.Il cunosc dar nu ii stiu obiceiurile, locurile preferate.Ramane un singur lucru de facut."Desi stiam ca nu-i face placere sa imi vorbeasca, si ca inca nu ma suporta, era totusi Tom la mijloc si trebuia sa aflu unde e.Monica statea si ma privea fara a mai scoate un cuvant.Era probabil curioasa de ce aveam sa fac.Ma duc la geanta ce statea aruncata pe dulapiorul de la intrare, apoi caut in ea o hartiuta.Hartiuta care mi se parea in momenul ala singura mea cale de a afla ceva despre blondul ce fugise de la mine din casa, cu 2 minute in urma.Scot o bucata alba, mototolita, cu un scris ingrijit pe ea.O studiez, apoi iau telefonul, formand numarul.Suna, si suna, si suna, si ahh!Nu raspundea.Mai formez o datain speranta de a avea mai mult noroc.
Bill: "Alo!"Imi raspunde o voce taioasa, aproape tipand.Era clar!L-am deranjat.
Anette: "Buna, Bill!Sunt Anette, si nu inchide!E vorba de Tom.Nu stiu ce sa fac, a plecat de la mine din casa alergand, si nu stiu unde sa il caut.Mi-e frica sa nu pateasca ceva."Vocea imi tremura, la fel ca si mana, si aveam lacrimi in ochi, cu toate astea imi gaseam puterea de a vorbi cu Bill.Desii vroiam sa par schimbata eram aceasi fata care se preocupa de orice detaliu, care se sperie imediat ce un lucru oricat de minor se intampla.Ca acum, Tom putea sa fie intr-un parc, sau de ce nu, intr-un club.
Bill: "Poftim?Ce i-ai facut?!Deci nu pleci nicaieri, da-mi adresa si vin la tine.Vorbim acolo, stiam eu ca nu e bine sa fiti asa apropiati!Numai probleme aduci!"Cat de indiferenta incercam sa fiu, dar nu puteam.Ma ranea orice cuvant urat scos de el pe gura, dar nu era vorba de mine acum, ci de Tom.Ii dau adresa, parca fara a da importanta la cuvintele ce mi le spuse-se mai inainte.Imi inchide.Ma duc si ma asez pe canapea, cu barbia sprijinita de palme.Ma tot gandeam la ce spuse-se"aduci numai probleme!", poate avea dreptate, oriunde ma duceam numai probleme aduceam.Nu mai suportam stresul, cafele, ceaiuri.Nu mancasem nimic.Si poate de asta, cand am auzit soneria, mi s-a pus un val negru in fata ochilor, nepermitandu-mi sa mai vad ceva.Ma las pe perna cu mare greutate.Lesinasem.
Bill: "Anette!!"
|
|
ne tzi in suspans 
pune next pls pls pls 
]
sa iei nota mare