|
|
hopa fetele nu va mai agitati k un pepsi....ma scuzati am fost plecataaaaaaaaa..................  .l...uite va pun aq...???multumite 
O fana TH a citit un interviu din revista YAM in care preferatii ei Bill si Tom spuneau: "singuri nu vom ramane niciodata".O alta fana chiar vrea sa o cunoasca pe prietena lui Bill:"Cei doi sunt un cuplu perfect si se potrivesc de minune!" Nu e cazul de crize,dar e bne sa intrebi la o revista pt k ei stiu tot si te-ar lamuri: Nu e adevarat!Bill NU are prietena!! In timp ce Bill aşteaptă deja in backstage vin Tom, Georg si Gustav proaspeţi de la soundcheck. Cuminţi (vezi să nu) şi cu o cantitate insemnată de pudră pe faţă se prezintă, In timp ce coboară unul după altul de pe scenă In backstage . Cei trei au deja o bilă albă la noi. Şi Bill e in realitate mult mai mare şi cu siguranţă mai matur decat in poze si “ se prezintă prietenos, cu vocea lui adancă...
Una dintre Intrebările mele şi găseşte deja un răspuns: După toate poveştile mai mult sau mai puţin inventate care s-au scris despre voi, aveţi pe cineva care are grijă de voi?” Răspunsul este DA, Ăqmi dau seama, căci cel puţin la interviuri este o angajată cu ei, care intervine atunci cand băieţilor li se pare o Intrebare nu este chiar cum trebuie şi nu vor să răspundă...(secretara lor...am vazut p youtube e blonda si buna
Noi nu suntem presă de scandal. Doamna de la casa de discuri nu prea o să aibă ce să facă astăzi.
aici nu mai stiu sa traduc.......o sa ma mai chinui..e vb d un cataret si o mel
Georg: De plăcut Imi place in orice caz, dar e un pic mai vechi.
Bill: Nu e chiar stilul meu, dar e OK.
Ştii cum arată solistul, nu?
Bill: De ce, cum arată?
Seamănă intr-un fel cu tine, ok, numai la styling, in mărime e cam de opt ori cat tine.
(Bill zâmbeşte)
La subiectul ăsta nu se poate afla prea mult de la Tokio Hotel. Inainte să cantăm cantecul următor, se aude foşnăit de chipsuri (nu ştiu cum să zic altfel). Bill şi Tom au descoperit un nou sortiment de chipsuri, foarte cool, pe care il manank nepăsători in timpul interviului. Georg se mulţumeşte cu o banană, dar Gustav se ascunde intr-un colţ, departe de masa cu mancare, in schimb poate să se joace aproape neobservat cu telefonul său mobil (şi din acest motiv nu prea mai participă la interviu).
Rage Against The Machine - Killing In The Name
Gustav: (foarte repede, după doar cateva acorduri) Rage Against The Machine - Killing In The Nameâ. Asta e muzica. pe care o ascult de obicei. n rest mai ascult System Of A Down, Korn, Slipknot şi Metallica (Gustav? Cine s-ar fi gandit?)
Georg:Şi mie imi place, din păcate nu mai există. Dar Bombtrack şi de-astea mi se par super mijto! Dar şi Audioslave sunt super.
Gustav:Asta este de fapt toată componenţa veche a trupei Rage Against The Machine cu un alt vocalist.
The Clash - London Calling”
Tăcere.
Este The Clash. Vă spune ceva, nu?
Bill:The Clash, clar, dar cantecul nu-l ştiu. Dar The Clash, cum să spun... Am ascultat câteva albume şi nu imi par decat puţine chestii bune. Un album intreg nu reuşesc să ascult de la primul la ultimul cantec, dar unele chestii sunt chiar bune.
Georg:Nu mi-a prea păsat niciodată de The Clash, dar am ascultat cateva cantece cu Bill. Ascultam destul de des muzică impreună.
De unde faceţi rost de muzica pe care o ascultaţi momentan?
Bille la casa noastră de discuri. Rafturile noastre cu CDuri mai au puţin şi cedează, primim atatea lucruri. Momentan ascultăm chiar foarte, foarte multă muzică.
Cand mai aveţi timp pentru asta?
Tom:Călătorim peste tot cu maşina, sau zburăm. E mai degrabă opusul: ne umplem timpul cu foarte multă muzică.
Care este CDul care se aude cel mai des in autobuz?
Bill:Este foarte amestecat, eu ascult in orice caz ataea...
George exemplu am ascultat azi Michael Buble.
Şi?
Georga, OK ... ca să adormi.
Bill:Eu ascult mai degrabă Green Day sau Three Doors Down. De la Three Doors Down imi place totul. N-am auzit incă cum cântă live, aşa că nu ştiu cum sunt.
Tom:Păi, avem DVDul Live. Dar este sigur prelucrat.
Billa, Green Day au şi ei un Live DVD super! Foarte mijto Green Day, chiar imi plac.
Printre cuvinte foşnăie pungile de chipsuri ale lui Bill şi Tom.
Te simţi şi un pic influenţat de Billie Joe Armstrong? Şi el are stilul acesta de a se machia cu eyeliner negru şi aşa...
Bill: Trebuie să spun că nu mă prea las influenţat de nimeni. imi plac o grămadă de chestii (muzică, nu altceva) şi ascult tot ce Ă®mi place. Dar cand vine vorba de cum cant şi de style, nu imi prea pasă de alţii, sunt eu insumi, aşa a fost intotdeauna. Nici eu, nici Tom nu ne-am ales vreun idol şi am zis: Gata, din clipa asta mă imbrac şi cnnt la fel ca el, sau aşa ceva. Pur şi simplu suntem noi.
Atunci cum ai ajuns la stylingul ăsta? Doar e destul de deosebit!
Bill: E destul de mult timp de-atunci, fac asta de o bună bucată de timp. La o petrecere de Haloween m-am machiat ca un vampir. imi plac şi filmele horror, şi atunci am inceput să mă machiez şi la şcoală şi peste tot “ aşa a inceput. Pur şi simplu am avut chef să fiu altfel.
Ţi-ai fi putut imagina cat o să vorbească lumea despre freza ta nouă?
Bill:Pentru mine e mai degrabă neinteresant. Mi se pare că presa se ocupă mult prea mult cu asta. Nu am vorbit despre asta la intervieuri pentru că nu mi se pare cine ştie ce. Pur şi simplu am avut chef s-o fac. Am avut timp de cinci ani freza veche şi am avut chef de ceva nou. Asta e cam tot ce se poate zice.
Şi nici nu trebuie să o aranjezi aşa mult şi să-ţi dai cu tot felul de chestii in păr.
Ce trebuia să fie o observaţie e un prilej perfect pentru angajata casei de discuri să intervină (e prea discutată tema asta). In ordine, nu vrem să mai vorbim despre extensii.
Sunt atatea poveşti despre voi. Le mai citiţi?
Toma, in orice caz. Am minţi dacă am zice că nu ne interesează. Urmărim apariţiile din presă...
Deci vă aprovizionaţi săptămânal cu toate revistele apărute...
Tom:Nici chiar aşa, dar intotdeauna cand oprim la benzinării “ şi asta se intĂmplă f des “ ne luăm ceva de citit şi vedem, ce mai scriu despre noi. Colecţionăm tot, căci o să vină o vreme când n-o să se mai scrie nimic despre noi.
Normal că presa infrumuseţează tot. Dar asta ni se pare mai degrabă amuzant. Noi ştim doar, ce am zis. Fantezii reporterilor nu i se pun limite. Se scriu multe. Oamenii cred că ştiu extrem de multe despre tine şi asta e mai degrabă amuzant.
Se intĂamplă şi să nu fi vorbit deloc cu ei? Adică, să apară un articol cu o temă despre care nu aţi spus nimic?
Tom:Se mai intamplă şi de-astea, clar. Logic! (clar? logic? Băieţii sunt adevărate vedete!)
Au fost şi oameni care au vandut pozele voastre din vacanţe. Cum v-aţi simţit?
Tom:Ne-am pregătit de inainte să se intample totul să avem mult mai puţină intimitate odată cu succesul. Clar. Suntem pregătiţi, dar este surprinzător, cat de departe se ajunge... Dar trebuie să accepţi asta. Şi dacă se intamplă aşa ceva ... so what?
Noi vedem asta mai mult decat privat şi nu vrem să discutăm aşa de mult. Pentru noi sunt cele mai multe lucruri Ă®ncă private, chiar dacă oamenii cred că ştiu foarte multe despre ele. E treaba noastră.
Este pe Net un fan, care a luat o poveste de-a voastră, a infrumuseţat-o şi inflorit-o cum a vrut şi a povestit-o. Fanii voştri işi fac o imagine proprie despre voi, care nu prea vă seamănă. Cum este cand vă intallniţi cu oameni ca ăştia?
Tom:Că işi fac o imagine proprie, complet diferită, a noastră, nu prea cred. Fiecare vede pe cineva puţin altfel. Şi eu sunt de acord cu asta. Noi incercăm să apărem aşa cum suntem, nu altfel, pentru ca fanii să ne inţeleagă fiecare in felul lui. Nu vreau să influenţez pe nimeni. incercăm să facem treaba noastră. O să se vadă, ce cred oamenii despre noi.
_______________________________________
|
|
