|
|
Mii de scuze fetelor, dar aseara eram mult prea obosita, ca sa il mai pun.Uitati, primul episod din al treilea capitol.Multumesc din suflet pentru comenturi.:* In caz ca sunt greseli, va rog sa ma scuzati, dar l-am scris acum in graba.
Vine un next, care sa motiveze absenta mea.Nu vroiam sa fie atat de lung, dar...
Capitoul 3.
"Si eu, care credeam in el."
Episodul 1.
Trecusera doua luni de cand fusesem data afara de la revista.Totusi, imi mergea bine.David venise atat de fericit acolo, pentru ca urma sa ma anunte ca aveam sa lucrez pentru el.Pentru a ajuta la interviuri, si la formularea raspunsurilor, pentru a nu intra in belele.Bill se nascuse cam prea sincer.Relatia dintre Monica si Tom, mergea, spre surprinderea tuturor, mai bine decat oricand.Asta pana cand, intr-o zi, mai bine zis, intr-o dimineata, Monica vine plangand acasa trandind ziarul pe masa.Stiam ca Tom e in turneu, si credeam ca nu el este motivul.
Monica: "Iidiotul!Si eu credeam ca pot sa am incredere in el!Uite-te!Uite-te Anette!Se saruta cu toate tarfele care ii ies in cale!"Avea un plans isteric, aproape ca urla cand imi spunea.Isi sterge lacrimile, aratand spre o poza din ziar.Ea era insotita de un titlu pe masura: "Se pare ca Tom Kaulitz, chitaristul trupei Tokio Hotel, a mai facut o cucerire.", iar dedesupt, poza cu Tom, si cu o tipa blonda, se tineau in brate, sarutandu-se pofticios.Drept sa spun, mi s-a oprit respiratia.Chiar inainte sa plece, Tom ii spuse-se Monicai, cat de mult tine la ea, si ca pentru nimic in lume nu ar insela-o in turneul asta.Parea atat de sincer, si se intelegeau atat de bine, chiar nu imi pot explica gestul lui.Totusi, mai mult imi parea rau de Monica, pana la urma ea era singura care avea de suferit din toata asta.
Monica: "Asteapta sa vina!O sa vada el!"Nu apuca bine sa termine propozitia, ca telefonul ei se aude sunand."O nu!E el!"Isi propuse-se sa fie cat mai credibila, asa ca isi sterse lacrimile si trase aer in piept.Ies din bucatarie pentru ca stiam ca nu ar dori sa ii ascult conversatia.Totusi, am reusit sa adu cate ceva.A durat circa un sfert de ora, iar un simplu "Pa!", rasuna in toata casa.De bine, stiam ca nu e, pentru ca mereu obisnuia sa ii spuna un "te iubesc", "mi-e dor de tine", nu doar banalul "pa".Si sa fim sinceri, cine i-ar mai spune te iubesc, cuiva care tocmai a facut ce a facut Tom.In ziar, nu arata decat un simplu sarut, ce putea fi pur si simplu "furat" de o fana, dar niciodata nu se stie mai mult. "Anette!"Vocea Monicai imi intrerupe sirul gandurilor, facandu-ma sa tresar."Vin-o o sa iti spun tot!"Continua ea.Ma indrept spre bucatarie intr-un mod mecanic.Mi-era frica de ce avea sa imi spuna.Probabil se va desparti de el, asta era cea mai grava consecinta."Am vorbit cu el.Nu i-am pomenit de poza, dar aproape ca s-a dat singur de gol.M-a intrebat daca am citit ziarele, si tot timpul, a tusit, a oftat, era agitata, ii recunosteam asta in voce.Totusi, experienta m-a invatat ca nu trebuie sa trag niciodata concluzii pripite.Mai bine il astept ca sa vad ce are de spus.Dar, daca stau sa ma gandesc, daca poza aia ar fi fost trucata, sau ar fi fost un simplu sarut, nu s-ar mai fi agitat atat.Plus ca mi-a repetat, cat ma iubeste, si ca abia asteapta sa ma vada, de nenumarate ori.Anette, daca ai stii cat de greu imi e sa fiu suparata pe el.Oricum, m-a sunat sa imi spuna ca era in avion.Ajunge diseara in Germania, si vine direct aici.Cu Bill.O sa doarma la noi, asa ca ma duc sa aranjez camera de oaspeti."Vorbise fara incetare, fara a ma lasa pe mine sa mai spun ceva.I se putea citii tristetea in voce, si o intelegeam.Dar nu asta ma framanta pe mine.Bill avea sa doarma cu mine in camera.De cand avusesem acea "discutie" cu el, nu mai vorbisem deloc, decat in timpul interviurilor, unde paream cei mai buni prieteni.Ne zambeam, si ne vorbeam mai ceva ca doi frati, dar dupa terminarea interviurilor, totul se schimba.Din nou, eu deveneam simpla lor angajata, iar ei, vedetele cu mofturi.Cu Tom ma intelegeam chiar prea bine.Ma intelegea, ma asculta.Stia ca il iubesc pe Bill, si a fost de acord sa pastreze secretul.Monica stia si ea povestea, cand a aflat ca i-am zis ca o place, mai sa ii cada fata.Bineinteles era asa cum ma asteptam, ea il iubeste prea mult pe Tom, pentru a renunta la el.
Iata ca se face seara, soneria, din nou parca ma asurzeste, Monica e plecata la cumparaturi, era sigura ca baietii ar venii infometati.Era atat de entuziasmata, parca si uitase de tot ceea ce se intamplase cu Tom.Si ma bucura asta, deca sa se consume, mai bine se bucara.Ma duc la usa, si o deschid.In fata mea apar doua siluete, inalte, ce erau "acompaniate" de niste bagaje uriase.Erau evident ei!Tom ma ia in brate, apoi ii poftesc inauntru.Tom, ca de fiecare data avea prostul obicei de a-si pune picioarele pe masa, ma duc si ii dau o mana peste ele, si le coboara imediat.Bill, se aseaza langa el, cu mainile intre picioare.Studia sufrageria, ca si cum ar fi fost prima oara cand se afla acolo.Era o liniste mormantala, dintr-o data Tom rupse tacerea.
Tom: "Monica e acasa?"Din nou, devenise agitat, isi freca mainile, se juca cu degetele, batea din picior, si ofta la fiecare cuvant.
Anette: "Nu e plecata la..."Dar nu termin ca usa se aude deschizandu-se.Era Monica. "Aaaa, tocmai a venit."Ma duc in bucatarie dupa ea, pentru ca nu intrase in sufragerie ci se indrepta spre locul destinat gatitului."Au venit Monica, ar fi bine sa..."Dar ma intrerupe.
Monica: "Ma voi duce sa vorbesc cu Tom!"
|
|
Popicuti :*
))) si ador imi place la nebunie cand descrii un tom balbait care ofteaza mereu si e suparat cel putin asta e parerea mea
sper sa clarifice lucrurile 
*~LiTtLe**PeRvErT~*